Setarea parametrilor profil pentru sesiunile de lucru

Procesele de lucru sustin sesiunile de lucru activate de catre utilizator, fiecarui pas de dialog executat fiindu-i atribuit un proces de lucru. Procesul de lucru va executa unu cate unu pasii de dialog devenind disponibil pentru urmatoarea cerere a utilizatorului(pas de dialog).
Tot acest proces se desfasoara intr-un timp foarte scurt nesesizabil utilizatorului si permite o distribuire a resurselor sistemului eficienta optimizand timpul de raspuns al sistemului la cerintele utilizatorilor.
Setarea numarului proceselor de lucru se va face accesand tranzactia RZ11 si introducand parametrul:
rdisp/wp_no_dia
In functie de tranzactie accesata de utilizatori, un proces de lucru poate sustine un numar de 5 pana la 10 utilizatori ce acceseaza simultan aceeasi tranzactie.
In ce caz va trebui sa modificam acest parametru?
In cazul in care se constata ca utilizatorul trebuie sa astepte un timp mai indelungat pana cand procesul de lucru va prelua urmatorul pas de dialog al acestuia se impune modificarea parametrului si setarea unui numar mai mare de procese de lucru. In setarea acestui parametru se va tine cont si de numarul total de procese care ruleaza pe server si memoria disponibila.
Sistemul SAP R3 sustine un numar mare de utilizatori ce folosesc accesul tranzactional de tip concurential pe diferite servere.
Cursul logic al procesului este urmatorul:
-utilizatorul introduce datele in fereastra de dialog si apasa tasta Enter;
-informatia introdusa este receptionata de procesul SAPGUI si convertita intr-un format intern si trimisa imediat catre dispecerul (1) serverului de aplicatie;
-dispecerul de procese verifica daca exista procese de lucru disponibile pentru a executa pasii de dialog, daca nu exista disponibil nici un proces, cererea va trece in asteptare (2) pana cand un proces de lucru va deveni disponibil;
-de indata ce un proces de lucru devine disponibil dispecerul trimite cererea catre acesta (3);
-in timpul procesului de lucru, analizatorul de cereri este responsabil de atribuirea cererii catre componentele interne(dynpro sau ABAP), folosind registrii de memorie SAP va traduce cererea intr-o comanda SQL pe care o va adresa bazei de date(4);
-sistemul bazei de date va trimite cererea continand informatiile cerute de utilizator inapoi catre procesele de lucru(5) care o vor pasa mai departe serverului de prezentare(6). SAPGUI va prelua datele si le va afisa in formatul dorit de utilizator(7).
Timpul in care se desfasoara intregul proces de la pasul 1 la pasul 7 este definit ca fiind timpul de raspuns al sistemului, referindu-se in principal la timpul alocat pentru executarea proceselor de lucru.(in cazul depasirii timpului de raspuns definit in parametru vom primi o eroare de tipul TIME_OUT)
Profilul care seteaza timpul de raspuns al sistemului este rdisp/max_wprun_time.

Dry Run, Cut-Over, Roll-Out ce reprezinta?

Fac parte din terminologia specifica unei implementari SAP si anume:
- in timpul unui Dry-run sistemul configurat este predat clientului cu scopul de a fi testat si evaluat de catre acesta, se va organiza o sesiune de training in care i se vor prezenta utilizatorului facilitatile pe care le ofera noul sistem informatic si se vor urmari eventualele neconcordante intre configurarea existenta in sistem si procesele pe care compania le desfasoara. In cazul unui dry-run vor rula in paralel atat vechiul sistem informatic cat si noul sistem urmarind desfasurarea in conditii normale ale activitatilor normale de business, iar tranzitia catre noul sistem sa se realizeze in cele mai bune conditii.
- in timpul unui Cut-Over se va stabili termenul pentru tranzitia la noul sistem, iar vechiul sistem va fi dezactivat, motiv pentru care se va testa gradul de solicitare al noului sistem prin simularea intr-un sistem de test(copie a sistemului de productie)a unei zile de lucru normale.(la nivel tranzactional) Se va testa de altfel functionarea tuturor aplicatiilor de migrare a datelor catre si dinspre SAP, vor fi recreate situatii de incarcare a datelor externe in SAP si monitorizarea aplicatiilor de extractie si conversie a datelor.
- in cadrul unui Roll-Out se vor realiza actiuni de implementare si customizare a unui pachet informatic pentru a corespunde cerintelor de activitate ale organizatiei. La baza sta un template ce contine aplicatii predefinite care sunt customizate pentru a indeplini cerintele specifice ale organizatiei. Acesta va contine: procese si platforme standardizate, posibilitati de interfatare cu alte sisteme, suport tehnic, consultanta si training, suport pentru implementare, etc.

Ce reprezinta termenul de "client" in SAP?

Probabil printre primele lucruri pe care le-am auzit cand am luat contact cu SAP pentru prima data a fost "va rog sa va logati pe clientul xxx si sa va deschideti prima sesiune de lucru...", ce inseamna "client" in contextul acesta? dupa cum probabil banuiti este vorba de unul din parametrii necesari pentru a va putea accesa sesiunea de lucru.
Deci ce este "client" in SAP?
Pe scurt poate reprezenta o companie, un sector de afaceri, sau o corporatie.
Versiunea oficiala este aceea ca un client poate fi o entitate legala si organizationala independenta sau poate reprezenta o grupare de date si informatii din baza de date.

Cum se implementeaza o solutie SAP?

Implementarea unei solutii SAP atrage dupa sine multe schimbari la nivel organizational, schimbari de management, de norme, in modul de lucru, imbunatatirea serviciilor furnizate clientilor, etc.
Fiind un proces indelungat (de regula dureaza 1-2 ani in functie de solutie), in implementare sunt implicati atat cei care ofera suportul tehnic SAP cat si end-useri din diferite departamente ale companiei care asigura respectarea de catre consultanti intocmai a proceselor de business ce se desfasoara in cadrul companiei.
Procesul are in vedere 4 faze principale de implementare:
- faza de pregatire a proiectului
- analiza si intocmire a planului (blueprint)
- crearea structurilor functionale SAP si testarea solutiei
- ultima etapa:transferul solutiei in productie
- Go Live
Ce urmareste fiecare etapa?
Etapa de pregatire urmareste in principal 2 obiective:
- sa se identifice solutia SAP care corespunde cel mai bine obiectului principal de activitate al companiei
- stabilirea si specializarea personalului care se va ocupa de asistenta tehnica SAP
Etapa de analiza si intocmire a planului (blueprint) presupune:
- stabilirea celui mai bun furnizor al solutiei informatice avand in vedere costurile
- identificare posibilelor probleme de implementare si a modalitatilor de recuperare a datelor
- crearea si specializarea unei echipe de suport tehnic in implementarea si dezvoltarea solutiei
- specializarea end-userilor in utilizarea solutiei informatice
- stabilirea unui centru de date SAP (centrul serverelor care sustin solutia)
- instalarea solutiei si componentelor necesare companiei
- alocarea personalului calificat pentru asigurarea suportului informatic, creare unui Help Desk SAP
Crearea structurilor functionale SAP are ca obiective:
- intocmirea unui plan al schimbarilor organizationale pe care il va aduce implementarea solutiei informatice
- intocmirea unui set de reguli n privinta gestionarii sistemului informatic (SAP Best Practices)
- testarea stabilitatii proceselor business SAP, si integrarea lor cu alte procese SAP.
Faza finala urmareste in principal:
- monitorizarea serviciilor de asistenta urmarind in primul rand respectarea indicilor de calitate si performanta(SLA, KPI).
- transferul solutiei din dezvoltare si test in productie.
Activarea solutiei in productie (GO live)

Ce sunt tranzactiile?

Putem numi tranzactie operatia prin care aducem modificari bazei de date, in sine sistemul SAP fiind el insusi un sistem tranzactional. Intregul lant de procese ce are loc in cadrul sistemului este generat de tranzactii.
In SAP o tranzactie este o secventa de pasi(pasi de dialog) pe care o realizeaza utilizatorul pentru a genera un eveniment, modul in care sunt executati toti acesti pasi de dialog fiind monitorizat de un dispatcher SAP.
De regula baza de date nu va fi actualizata pana cand ultima tranzactie nu s-a incheiat, in caz contrar se poate reveni asupra modificarilor.
O tranzactie are la baza 2 etape: una interactiva care poate avea unul sau mai multi pasi si este responsabila pentru pregatirea datelor ce vor actualiza baza de date, si una de actualizare a bazei de date.
Deoarece mai multi utilizatori pot accesa simultan aceeasi informatie, pentru a nu aduce inconsistente in procesul tranzactional exista un mecanism de blocare(LUW) care se activeaza pe durata rularii tranzactiei.
Toate tranzactiile au asociat un cod tranzactional ce se introduce direct in fereastra de comanda, spre exemplu ordinele de vanzare se pot crea accesand din fereastra de comanda codul de tranzactie VA01. O lista a tuturor tranzactiilor disponibile in sistemul SAP R/3 poate fi vazuta accesand tabela TSTC utilizand codul tranzactional SE16(vizualizare tabele) din fereastra de comanda.
Pasul de dialog(screen) este reprezentat de un program dinamic (dynpro) care are la baza o anumita logica de procesare a pasilor de dialog. Un dynpro contine definitiile campurilor, formatul ferestrei de dialog, validarea si logica de procesare a pasilor de dialog.
Logica de procesare presupune ca un dynpro sa controleze ceea ce trebuie executat inainte ca fereastra de dialog sa fie afisata(process before output PBO) si ceea trebuie executat dupa ce utilizator termina de introdus datele in fereastra de dialog.(process
after input PAI)
Trecerea utilizatorului de la o fereastra de dialog la alta genereaza de fapt un pas de dialog , iar un set de pasi alcatuiesc o tranzactie.
Asa cum mentionam mai sus pentru a pastra integritatea unei tranzactii in cazul accesarii simultane a aceleiasi informatii de catre mai multi utilizatorii a fost dezvoltat un mecanism de blocare numit LUW.(Logical Units of Work)
Conceptual un LUW este un set de pasi care trebuiesc executati corect intr-o tranzactie pentru a trece mai departe la logica tranzactiei. Daca apare vreo eroare in executarea unuia din pasi, doar pasul curent este eliminat, iar cei anteriori sunt pastrati.

Customizing

Customizing este unealta prin care iti poti adapta pachetul SAP la cerintele business ale companiei, este metoda prin care se pot imbunatati si dezvolta diferite procese business in functie de cerintele firmei. Unele modificari au efecte imediate asupra altor elemente datorita asocierilor ce sunt definite prin intermediul customizingului, spre exemplu adaugarea tarii in care isi are sediul compania atrage dupa sine determinarea automata a unor elemente precum calcularea taxelor, determinarea cerintelor legale, efecte asupra monedei de schimb, etc. Implementarea customizingului se face de catre experti in procesele de business ce au loc in cadrul companiei care trebuie sa respecte intocmai structura, procesele si functiile din cadrul companiei si sa le transpuna respectand un set de reguli(best practices) in SAP.
Probabil cel mai des utilizat IMG(implementation guide) este unealta care ii ajuta pe specialisti in activitatea de implementare a unui flux nou in SAP. Cunoscut si sub numele de SPRO (dupa numele tranzactiei) meniul de customizare are o structura arborescenta fiecare ramura reprezentand cate un modul, obiectele de sub fiecare ramura reprezantand un element ce poate fi supus customizarii(definire a unui element nou/ asociere intre elemente deja existente).
Fiecare obiect din customizing are atasat o documentatie ce ofera informatii despre obiect in sine si ce actiuni poate desfasura.

Integrarea aplicatiilor in R/3 (AI)

Datele diferitelor aplicatii functionale SAP au proprietatea de a fi integrate si accesibile si de catre aplicatii terte formand un tipar al unui flux continuu de informatii cu 2 sensuri in care informatiile circula intre diferitele departamente ale unei companii. Un alt avantaj al integrarii aplicatiilor este acela ca datele sunt disponibile in timp real, astfel incat un manager care trebuie sa intocmeasca un raport despre situatia financiara a firmei dispune de date instant.
Integrarea modulelor de aplicatie se realizeaza utilizand optiunile disponibile in cadrul R/3 Business Engineer, iar la nivelul modelelor de date integrarea realizandu-se cu ajutorul functiilor disponibile in cadrul Data Modeler.
Un exemplu de model pentru visualizarea datelor unui client: