Consultanta SAP

Aveti nevoie de ajutor pentru a intelege anumite notiuni din SAP? vreti sa incepeti o cariera pe SAP? vreti sa implementati SAP si nu stiti ce solutii sa achizitionati? ati dori sa cunoasteti cat mai multe lucruri despre un modul SAP?
Voi incerca sa va raspund la intrebari si sa va ofer suportul necesar.

SAP se concentreaza pe Mobile - si noi la fel...

Cu totii observam un val al dezvoltarilor de aplicatii mobile, asa ca SAP nu putea sa ramana in afara valului si a scos din sertar cateva aplicatii noi. Voi mentiona aici cateva dintre ele: Sybase, SAP NW Mobile, SAP Gateway, si SAP PI. II invit cu aceasta ocazie pe cei care au experimentat deja aplicatiile sa ne impartaseasca cateva impresii din experienta lor.

Certificarile SAP

Pentru cei interesati in a obtine o certificare SAP va pot impartasi din experienta mea. Certificarea se sustine pe module SAP in functie de interesul si experienta fiecaruia va puteti orienta spre o certificare. Certificarile oferite de SAP sunt clasificate pe 2 nivele: Associate si Professional. Associate atesta faptul ca aveti cunostintele de baza ale solutiei SAP, in timp ce Professional se adreseaza mai mult celor care deja au acumulat experienta in proiecte si cunostinte avansate de business si SAP. Pe site-ul celor de la SAP aveti la dispozitie certificarile pe module si pachete(recomandarea mea este sa sustineti certificarea pe ultimele versiuni- enhancement package EHP) certificari SAP. Daca doriti si aveti posibilitatea financiara va puteti inscrie si la cursurile de SAP sustinute de cei de la Aleron parteneri SAP Romania. Pentru participarea la curs trebuie sa platiti o taxa de aprox 1400-2000 EUR in functie de curs. Pentru cei care nu detin resursele necesare pentru a participa la cursurile SAP le recomand sa isi aleaga certificarea pe care vor sa o sustina de situl SAP la linkul de mai sus, unde vor avea o curicula in care sunt mentionate cursurile pe care trebuie sa le citeasca si ponderea intrebarilor din fiecare curs. Cursurile se pot gasi si pe internet(doar faceti search pe google) intr-o versiune mai veche, dar cel putin veti avea baza pentru a sustine certificarea si evident a lua punctajul de certificare. Punctajul difera de la modul la modul si se calculeaza in functie de dificultate, un exemplu ar fi pe PP si MM trebuie sa luati minim 52 puncte in timp ce pentru FI 60 puncte. Ce va ofera certificarea? Sa spunem ca va ofera o trecere mai usoara in fata angajatorilor, reprezentand o atestare a faptului ca ati dobandit cunostintele de baza pe modulul respectiv si cunoasteti sistemul SAP. Certificarile se pot sustine la sediul SAP Romania in anumite perioade(eu stiu ca erau in martie,august,decembrie) pentru informatii cel mai bine este sa va adresati persoanei care se ocupa cu planificarile certificarilor dna Camelia Hars.

Ce reprezinta SAP Best Practices?

SAP Best Practices reprezintă o bază solidă pt. soluţii de afaceri preconfigurate gata de utilizare, acoperă scenarii de afaceri bine demonstrate care ajută la exploatarea potenţialului mySAP ERP
“SAP Best Practices“ este numele de marcă pt. soluţii SAP preconfigurate. Un pachet SAP Best Practices conţine:
O procedură de implementare pas cu pas
Documentaţie:
Documentaţie tehnică (de ex. cum să vă configuraţi sistemul) şi
Documentaţie de afaceri care descrie conţinutul de afaceri al soluţiei preconfigurate
O grupare de setări preconfigurate care reduce timpul procesului de instalare
Trei tipuri diferite de pachete SAP Best Practices:
Pachetele de industrie sunt concepute pentru a întâmpina nevoiele specifice unei industrii, de exemplu SAP Best Practices for High Tech
Best Practices SAP All-in-One ERP Package: Poate fi utilizat în toate domeniile pentru care nu este disponibil un pachet de industrie. Conţine scenarii generale de afaceri
SAP Best Practices pachete independente de industrie oferă scenarii de afaceri predefinite axate pe domeniile CRM, SCM, EP şi BI.
Instrumentele SAP Best Practices
Asistentul de instalare SAP Best Practices
Prin Asistentul de instalare SAP Best Practices puteţi instala uşor Best Practices SAP All-in-One ERP Package complet sau numai scenariile selectate într-un timp foarte scurt.
Asistentul de instalare SAP Best Practices este un instrument bazat pe SAP ECC care vă ghidează pas cu pas în procesul de instalare direct în sistem.
Asistentul de personalizare SAP Best Practices
Instalarea standard a SAP Best Practices se face utilizând valori implicite şi modele de date de bază.
Dacă doriţi să instalaţi SAP Best Practices cu valori personalizate , SAP Best Practices vă oferă posibilitatea de a adapta uşor valorile selectate la nevoile dvs.
Versiunea curentă a Best Practices SAP All-in-One ERP Package vă permite să personalizaţi datele centrale organizaţionale.
SAP Best Practices Asistent de personalizare este un instrument bazat pe MS Excel care vă va ghida în procesul de personalizare. Instalarea ulterioară a soluţiei personalizate este efectuată utilizând Asistentul de instalare SAP Best Practices.
BC Sets(Business Configuration Sets)reprezintă grupuri de setări de configurare
care sunt grupate conform unor criterii logice, de gestiune a afaceri la o unitate
cu scop de documentare, preconfigurare, asigurare a calităţii şi reutilizare,care sunt independent de tabelele/imaginile originale de configurare, care sunt accesibile în infrastructura de sistem.
eCATT (eComputer Aided Test Tool )vă permite să combinaţi procesele automate de afaceri drept proceduri de test repetitive.
eCATTs verifică automat tranzacţiile de proces şi lanţurile de tranzacţii, verifică rezultatele tranzacţiilor, verifică mesajele de sistem, verifică actualizări ale bazei de date prin determinarea de valori şi compararea valorilor ţintă/efective, verifică reacţiile la modificări în setările de configurare
eCATT vă permite crearea de:
Modele de date de bază
Date de test
Date de perfecţionare
Building Blocks-Un pachet SAP Best Practices nu este un bloc monolitic, ci este structurat în Building Blocks.
Reprezintă metodologia tehnică pt.livrarea şi dezvoltarea SAP Best Practices
oferă utilizatorilor SAP Best Practices segmente de funcţinoalităţi mici, flexibile şi transparente (Building Blocks), de ex. pt. un scenariu specific care poate fi implementat drept add-on la o soluţie existentă
facilitează inter-operativitatea şi reutilizarea prin oferirea instrucţiunilor şi instrumentelor necesare pt. a permite dezvoltatorilor de conţinut să creeze Building Blocks cu o structură comună
Building Blocks sunt unităţi reutilizabile care acoperă: conţinut de afaceri (soluţii, scenarii, procese sau combinaţii, proceduri tehnice (conectivitate, configurare tehnică a sistemului).
Standarde comune (structuri organizaţionale, logistică principală)

SAP Business Analyst vs SAP Consultant

Cineva cu ceva timp in urma m-a intrebat care e diferenta intre a fi Business Analyst sau Consultant pe SAP. Din experienta acumulata pana acum ii pot raspunde ca am gasit urmatoarele diferente:

Business Analyst as putea spune ca este persoana care este responsabila de analiza proceselor de business, se ocupa de culegerea informatiilor de la clienti (are un contact direct cu clientul-on site) si incearca sa propuna solutii.
In timp ce Consultantul are rolul de a configura sistemul astfel incat sa indeplineasca cerintele de business propuse de catre analist si de a crea aplicatiile necesare clientilor avand in acest sens mai multe cunostinte tehnice (ABAP).

APICS (The Association for Operations Management)

Pentru cei care doresc sa isi certifice/imbunatateasca cunostintele in domeniul business o buna resursa este pusa de cei de la APICS (http://www.apics.org/certification/cscp/). In ceea ce ma priveste am considerat potrivit modulul CSCP-certified supply chain professional care completeaza cunostintele pe care le-am dobandit pana acum lucrand in SAP ca analist business.

Testele de Regresie

Testarea de regresie reprezinta orice tip de testare software care încearcă să descopere erorile de software prin retestarea parţiala a unui program modificat. Prin intermediul testarii de regresie se urmareste asigurarea generală ca nu cumva erori suplimentare sa fie introduse în procesul de corectie a altor probleme.Acest tip de testare este de obicei folosit pentru a testa in mod eficient sistemul prin selectarea în mod sistematic a unei suite minime de teste necesare pentru a acoperi în mod adecvat schimbările efectuate. Metodele comune de testare de regresie includ rularea unor teste anterior executate urmata de verificarea erorilor stabilite anterior daca acestea au re-apărut ca urmare a ultimelor modificari facute asupra programului. Unul dintre principalele motive pentru realizarea testarii de regresie este că adesea pentru un programator este extrem de dificil să-si dea seama cum o schimbare într-o parte a software-ului va avea efecte în alte părţi ale software-ului.

Testarea de regresie este o măsură de control al calităţii menita să asigure următoarele două condiţii:
a) Codul nou modificat îndeplineşte cerinţele specificate.
b)Functionalitatea programului nu a fost afectată de schimbările facute pentru corectarea unei alte erori.
Mergând prin definiţie, testarea de regresie este un proces repetitiv. Prin urmare, majoritatea testelor ar fi mai potrivite pentru automatizare, astfel prin apelarea catorva iteratii costurile efective in realizarea procesului de testare s-ar reduce semnificativ în comparaţie cu procesul de testare manual.

In sprijinul automatizarii procesului de testare SAP a pus la dispozitia setul de instrumente eCATT(extended Computer Aided Test Tool).

Acesta poate fi descris ca un instrument automat de testare care permite crearea si execuţia unor teste funcţionale automate pentru majoritatea aplicaţiilor executate în SAP GUI pentru Windows şi SAP GUI pentru mediile Java. Ca şi alte instrumente de test, acesta funcţionează prin efectuarea unei înregistrări a aplicaţiei, pe care o puteţi apoi parametriza şi relua cu seturi diferite de valori de intrare. Puteţi testa comportamentul aplicaţiei citind şi testând valorile returnate de aplicaţie.

eCATT diferă de instrumentele externe prin aceea că oferă acces complet la serverul de aplicaţie şi la nivelele de bază de date ale sistemului, permiţându-vă să testaţi module de funcţie şi BAPI-uri, să efectuaţi verificări comparativ cu baza de date şi să interogaţi sau să simulaţi modificări la setările de customizare.

Obiecte eCATT

Configurare de test

Acest obiect conţine un set de referinţe la un script de test şi la câteva containere de date de test. O configurare de test conţine toate informaţiile necesare pentru execuţia unui test automat fără o intervenţa suplimentară a utilizatorului.

Separarea script-ului de test şi a datelor de test permite un grad considerabil de reutilizare.

Script de test

Acest obiect constă dintr-un script executabil şi o interfaţă pentru transferul datelor.

Container de date de test

Acest obiect cuprinde un set de parametri care pot fi întreţinuţi independent de script-ul de test. Parametrii pot fi de tip ABAP, structuri sau tabele.

Container de date de sistem

Acest obiect identifică instanţe ale sistemelor SAP. Poate fi întreţinut independent de script-ul de test. Acest element nu este utilizat în SAP Best Practices dar apare în ecranul iniţial eCATT.

Versiuni şi variante

Un script de test poate avea mai multe versiuni. Acesta permite implementări diferite pentru versiuni diferite. Containerele de date de test şi configurările de test pot avea variante. Variantele sunt seturi diferite de date.

Transport şi descărcare

Toate obiectele eCATT sunt obiecte de Repository, astfel că se pot utiliza instrumentele standard de transport SAP.

Puteţi de asemenea descărca un obiect eCATT într-un fişier, care poate fi importat ulterior în alt sistem.

BC Set-uri şi eCATT-uri

O modificare recentă în tehnologia eCATT permite BC Set-urilor să fie executate dintr-un eCATT. Această metodă permite o automatizare sporită a instalării şi customizării. Valorile de câmp variabile care erau înainte introduse într-o casetă de dialog în cursul executării activitatii (ca de exemplu cod companie, unitate logistică, şi aşa mai departe) pot fi acum întreţinute în fişiere de text create anterior instalării.

Execuţia procedurilor eCATT

Utilizare

Procedurile eCATT (extended Computer Aided Test Tool) permit crearea şi execuţia testelor funcţionale pentru procesele de afaceri în cadrul SAP Best Practices. Testul generează un jurnal care documentează procesul de test şi rezultatele.

Condiţii preliminare

Sistemul trebuie să se bazeze pe versiunea SAP Basis 6.40.

Procedură

1. Accesaţi tranzacţia selectând una dintre următoarele opţiuni de navigare:

Din meniu SAP	Instrumente ® ABAP Workbench ® Test ® Workbench de Test ® Test Tools ® Extended CATT
Cod tranzacţie	SECATT

2. In Extended Computer Aided Test Tool: Initial Screen, în câmpul Test Configuration, introduceţi numele obiectului tehnic al eCATT.

Numele obiectului tehnic eCATT poate fi găsit în foaia de calcul din Lista de Dezvoltare pentru un anumit building block. De asemenea, puteţi extinde un proiect sau un building block în Asistentul de instalare Best Practices, căutaţi activitatea eCATT, apoi evidenţiaţi numele obiectului tehnic şi copiaţi-l în clipboard cu CTRL-C.

Pentru a determina dacă eCATT-ul dvs. are o variantă internă, în asistentul de instalare Best Practices, efectuaţi click dreapta pe sarcina eCATT în proiect şi alegeţi Detalii. O casetă de dialog va afişa numele de fişier pentru fişierul de text extern, sau în cazul unor variante interne, un asterisc (*). Dacă eCATT-ul dvs. are o variantă internă (*), urmaţi etapa 5 de mai jos.

3. Selectaţi Executare

4. În ecranul Start Options, selectaţi tab-ul Variants.

5. Dacă eCATT-ul dvs. are variante interne, deselectaţi ECATTDEFAULT în panoul inferior.

6. Selectaţi Executare.

7. Dacă apare vreun mesaj de eroare în jurnal, va trebui să corectaţi erorile înainte de a putea executa procedura cu succes.

Personalizarea procedurilor eCATT

Utilizare

Puteţi personaliza obiectele eCATT, ca de exemplu containerele de date de test, script-urile de test şi variantele, pentru a particulariza testul cu datele dvs.

Trebuie mai întâi să creaţi copii ale diferitelor obiecte eCATT necesare înainte de a continua. Dacă nu, veţi suprascrie obiectele furnizate. Procedura este descrisă mai jos.

Procedură

1. În câmpul Test Data introduceţi numele containerului de date de test pe care doriţi să-l copiaţi.

2. Selectaţi Copiere Obiect.

3. În caseta de dialog Copiere introduceţi noul nume pentru copia containerului de date în câmpul To Test Data Container.

4. Selectaţi Copy.

5. În caseta de dialog Creare intrare director obiect care apare introduceţi numele pachetului şi selectaţi Save. Întoarceţi-vă la ecranul iniţial.

6. Afişaţi noul container de date prin introducerea numelui în câmpul Test Data şi selectaţi Display.

7. În noul ecran care apare, selectaţi Display <-> Change pentru a customiza datele.

Nu modificaţi numele variantelor, deoarece acest lucru va cauza invalidarea unor părţi din script-ul de test şi va provoca erori. Dacă trebuie să modificaţi numele variantei trebuie să utilizaţi Asistentul de întreţinere a variantelor pentru a o realoca script-ului de test.

8. Selectaţi Save pentru a salva modificările dvs.

Rezultat

eCATT-ul dvs. a fost customizat.

Execuţia unui eCATT în modul foreground

Utilizare

Această activitate furnizează instrucţiuni despre cum trebuie executat eCATT-ul în modul foreground.

Procedură

1. În ecranul Start eCATT Testconfiguration, selectaţi Display Start Options.

2. Selectaţi butonul Execute.

3. În următorul ecran selectaţi tab-ul UI Control.

4. În caseta TCD, în Mod de lansare pentru comanda TCD, utilizaţi lista derulantă pentru a selecta A Process in Foreground, Synchronous Local.

Afişarea şi tipărirea jurnalelor eCATT

Utilizare

Puteţi afişa un jurnal existent. Puteţi tipări o imagine la alegere.

Procedură

1. In Extended Computer Aided Test Tool: Initial Screen, selectaţi Logs. Apare ecranul eCATT Log Selection.

2. Introduceţi criteriile dvs. de selecţie şi selectaţi Execute. Este afişată o listă cu toate jurnalele care satisfac criteriile de selecţie.

3. În coloana Activity no, efectuaţi click pe numărul jurnalului pe care doriţi să-l afişaţi. Jurnalul este afişat ca o structură ierarhică în care puteţi naviga.

4. Pentru a vedea elementele de sub un nod, selectaţi nodul şi alegeţi Expand nodes, sau efectuaţi click pe simbolul din faţa nodului.

5. Extindeţi şi comprimaţi nodurile până când jurnalul arată aşa cum doriţi să fie tipărit.

6. Selectaţi Print.

7. Selectaţi Print. Apare caseta de dialog Listă ecran tipărire.

8. Introduceţi informaţiile necesare şi selectaţi Choose.

Setarea parametrilor profil pentru sesiunile de lucru

Procesele de lucru sustin sesiunile de lucru activate de catre utilizator, fiecarui pas de dialog executat fiindu-i atribuit un proces de lucru. Procesul de lucru va executa unu cate unu pasii de dialog devenind disponibil pentru urmatoarea cerere a utilizatorului(pas de dialog).
Tot acest proces se desfasoara intr-un timp foarte scurt nesesizabil utilizatorului si permite o distribuire a resurselor sistemului eficienta optimizand timpul de raspuns al sistemului la cerintele utilizatorilor.
Setarea numarului proceselor de lucru se va face accesand tranzactia RZ11 si introducand parametrul:
rdisp/wp_no_dia
In functie de tranzactie accesata de utilizatori, un proces de lucru poate sustine un numar de 5 pana la 10 utilizatori ce acceseaza simultan aceeasi tranzactie.
In ce caz va trebui sa modificam acest parametru?
In cazul in care se constata ca utilizatorul trebuie sa astepte un timp mai indelungat pana cand procesul de lucru va prelua urmatorul pas de dialog al acestuia se impune modificarea parametrului si setarea unui numar mai mare de procese de lucru. In setarea acestui parametru se va tine cont si de numarul total de procese care ruleaza pe server si memoria disponibila.
Sistemul SAP R3 sustine un numar mare de utilizatori ce folosesc accesul tranzactional de tip concurential pe diferite servere.
Cursul logic al procesului este urmatorul:
-utilizatorul introduce datele in fereastra de dialog si apasa tasta Enter;
-informatia introdusa este receptionata de procesul SAPGUI si convertita intr-un format intern si trimisa imediat catre dispecerul (1) serverului de aplicatie;
-dispecerul de procese verifica daca exista procese de lucru disponibile pentru a executa pasii de dialog, daca nu exista disponibil nici un proces, cererea va trece in asteptare (2) pana cand un proces de lucru va deveni disponibil;
-de indata ce un proces de lucru devine disponibil dispecerul trimite cererea catre acesta (3);
-in timpul procesului de lucru, analizatorul de cereri este responsabil de atribuirea cererii catre componentele interne(dynpro sau ABAP), folosind registrii de memorie SAP va traduce cererea intr-o comanda SQL pe care o va adresa bazei de date(4);
-sistemul bazei de date va trimite cererea continand informatiile cerute de utilizator inapoi catre procesele de lucru(5) care o vor pasa mai departe serverului de prezentare(6). SAPGUI va prelua datele si le va afisa in formatul dorit de utilizator(7).
Timpul in care se desfasoara intregul proces de la pasul 1 la pasul 7 este definit ca fiind timpul de raspuns al sistemului, referindu-se in principal la timpul alocat pentru executarea proceselor de lucru.(in cazul depasirii timpului de raspuns definit in parametru vom primi o eroare de tipul TIME_OUT)
Profilul care seteaza timpul de raspuns al sistemului este rdisp/max_wprun_time.

Dry Run, Cut-Over, Roll-Out ce reprezinta?

Fac parte din terminologia specifica unei implementari SAP si anume:
- in timpul unui Dry-run sistemul configurat este predat clientului cu scopul de a fi testat si evaluat de catre acesta, se va organiza o sesiune de training in care i se vor prezenta utilizatorului facilitatile pe care le ofera noul sistem informatic si se vor urmari eventualele neconcordante intre configurarea existenta in sistem si procesele pe care compania le desfasoara. In cazul unui dry-run vor rula in paralel atat vechiul sistem informatic cat si noul sistem urmarind desfasurarea in conditii normale ale activitatilor normale de business, iar tranzitia catre noul sistem sa se realizeze in cele mai bune conditii.
- in timpul unui Cut-Over se va stabili termenul pentru tranzitia la noul sistem, iar vechiul sistem va fi dezactivat, motiv pentru care se va testa gradul de solicitare al noului sistem prin simularea intr-un sistem de test(copie a sistemului de productie)a unei zile de lucru normale.(la nivel tranzactional) Se va testa de altfel functionarea tuturor aplicatiilor de migrare a datelor catre si dinspre SAP, vor fi recreate situatii de incarcare a datelor externe in SAP si monitorizarea aplicatiilor de extractie si conversie a datelor.
- in cadrul unui Roll-Out se vor realiza actiuni de implementare si customizare a unui pachet informatic pentru a corespunde cerintelor de activitate ale organizatiei. La baza sta un template ce contine aplicatii predefinite care sunt customizate pentru a indeplini cerintele specifice ale organizatiei. Acesta va contine: procese si platforme standardizate, posibilitati de interfatare cu alte sisteme, suport tehnic, consultanta si training, suport pentru implementare, etc.

Ce reprezinta termenul de "client" in SAP?

Probabil printre primele lucruri pe care le-am auzit cand am luat contact cu SAP pentru prima data a fost "va rog sa va logati pe clientul xxx si sa va deschideti prima sesiune de lucru...", ce inseamna "client" in contextul acesta? dupa cum probabil banuiti este vorba de unul din parametrii necesari pentru a va putea accesa sesiunea de lucru.
Deci ce este "client" in SAP?
Pe scurt poate reprezenta o companie, un sector de afaceri, sau o corporatie.
Versiunea oficiala este aceea ca un client poate fi o entitate legala si organizationala independenta sau poate reprezenta o grupare de date si informatii din baza de date.

Cum se implementeaza o solutie SAP?

Implementarea unei solutii SAP atrage dupa sine multe schimbari la nivel organizational, schimbari de management, de norme, in modul de lucru, imbunatatirea serviciilor furnizate clientilor, etc.
Fiind un proces indelungat (de regula dureaza 1-2 ani in functie de solutie), in implementare sunt implicati atat cei care ofera suportul tehnic SAP cat si end-useri din diferite departamente ale companiei care asigura respectarea de catre consultanti intocmai a proceselor de business ce se desfasoara in cadrul companiei.
Procesul are in vedere 4 faze principale de implementare:
- faza de pregatire a proiectului
- analiza si intocmire a planului (blueprint)
- crearea structurilor functionale SAP si testarea solutiei
- ultima etapa:transferul solutiei in productie
- Go Live
Ce urmareste fiecare etapa?
Etapa de pregatire urmareste in principal 2 obiective:
- sa se identifice solutia SAP care corespunde cel mai bine obiectului principal de activitate al companiei
- stabilirea si specializarea personalului care se va ocupa de asistenta tehnica SAP
Etapa de analiza si intocmire a planului (blueprint) presupune:
- stabilirea celui mai bun furnizor al solutiei informatice avand in vedere costurile
- identificare posibilelor probleme de implementare si a modalitatilor de recuperare a datelor
- crearea si specializarea unei echipe de suport tehnic in implementarea si dezvoltarea solutiei
- specializarea end-userilor in utilizarea solutiei informatice
- stabilirea unui centru de date SAP (centrul serverelor care sustin solutia)
- instalarea solutiei si componentelor necesare companiei
- alocarea personalului calificat pentru asigurarea suportului informatic, creare unui Help Desk SAP
Crearea structurilor functionale SAP are ca obiective:
- intocmirea unui plan al schimbarilor organizationale pe care il va aduce implementarea solutiei informatice
- intocmirea unui set de reguli n privinta gestionarii sistemului informatic (SAP Best Practices)
- testarea stabilitatii proceselor business SAP, si integrarea lor cu alte procese SAP.
Faza finala urmareste in principal:
- monitorizarea serviciilor de asistenta urmarind in primul rand respectarea indicilor de calitate si performanta(SLA, KPI).
- transferul solutiei din dezvoltare si test in productie.
Activarea solutiei in productie (GO live)

Ce sunt tranzactiile?

Putem numi tranzactie operatia prin care aducem modificari bazei de date, in sine sistemul SAP fiind el insusi un sistem tranzactional. Intregul lant de procese ce are loc in cadrul sistemului este generat de tranzactii.
In SAP o tranzactie este o secventa de pasi(pasi de dialog) pe care o realizeaza utilizatorul pentru a genera un eveniment, modul in care sunt executati toti acesti pasi de dialog fiind monitorizat de un dispatcher SAP.
De regula baza de date nu va fi actualizata pana cand ultima tranzactie nu s-a incheiat, in caz contrar se poate reveni asupra modificarilor.
O tranzactie are la baza 2 etape: una interactiva care poate avea unul sau mai multi pasi si este responsabila pentru pregatirea datelor ce vor actualiza baza de date, si una de actualizare a bazei de date.
Deoarece mai multi utilizatori pot accesa simultan aceeasi informatie, pentru a nu aduce inconsistente in procesul tranzactional exista un mecanism de blocare(LUW) care se activeaza pe durata rularii tranzactiei.
Toate tranzactiile au asociat un cod tranzactional ce se introduce direct in fereastra de comanda, spre exemplu ordinele de vanzare se pot crea accesand din fereastra de comanda codul de tranzactie VA01. O lista a tuturor tranzactiilor disponibile in sistemul SAP R/3 poate fi vazuta accesand tabela TSTC utilizand codul tranzactional SE16(vizualizare tabele) din fereastra de comanda.
Pasul de dialog(screen) este reprezentat de un program dinamic (dynpro) care are la baza o anumita logica de procesare a pasilor de dialog. Un dynpro contine definitiile campurilor, formatul ferestrei de dialog, validarea si logica de procesare a pasilor de dialog.
Logica de procesare presupune ca un dynpro sa controleze ceea ce trebuie executat inainte ca fereastra de dialog sa fie afisata(process before output PBO) si ceea trebuie executat dupa ce utilizator termina de introdus datele in fereastra de dialog.(process
after input PAI)
Trecerea utilizatorului de la o fereastra de dialog la alta genereaza de fapt un pas de dialog , iar un set de pasi alcatuiesc o tranzactie.
Asa cum mentionam mai sus pentru a pastra integritatea unei tranzactii in cazul accesarii simultane a aceleiasi informatii de catre mai multi utilizatorii a fost dezvoltat un mecanism de blocare numit LUW.(Logical Units of Work)
Conceptual un LUW este un set de pasi care trebuiesc executati corect intr-o tranzactie pentru a trece mai departe la logica tranzactiei. Daca apare vreo eroare in executarea unuia din pasi, doar pasul curent este eliminat, iar cei anteriori sunt pastrati.

Customizing

Customizing este unealta prin care iti poti adapta pachetul SAP la cerintele business ale companiei, este metoda prin care se pot imbunatati si dezvolta diferite procese business in functie de cerintele firmei. Unele modificari au efecte imediate asupra altor elemente datorita asocierilor ce sunt definite prin intermediul customizingului, spre exemplu adaugarea tarii in care isi are sediul compania atrage dupa sine determinarea automata a unor elemente precum calcularea taxelor, determinarea cerintelor legale, efecte asupra monedei de schimb, etc. Implementarea customizingului se face de catre experti in procesele de business ce au loc in cadrul companiei care trebuie sa respecte intocmai structura, procesele si functiile din cadrul companiei si sa le transpuna respectand un set de reguli(best practices) in SAP.
Probabil cel mai des utilizat IMG(implementation guide) este unealta care ii ajuta pe specialisti in activitatea de implementare a unui flux nou in SAP. Cunoscut si sub numele de SPRO (dupa numele tranzactiei) meniul de customizare are o structura arborescenta fiecare ramura reprezentand cate un modul, obiectele de sub fiecare ramura reprezantand un element ce poate fi supus customizarii(definire a unui element nou/ asociere intre elemente deja existente).
Fiecare obiect din customizing are atasat o documentatie ce ofera informatii despre obiect in sine si ce actiuni poate desfasura.

Integrarea aplicatiilor in R/3 (AI)

Datele diferitelor aplicatii functionale SAP au proprietatea de a fi integrate si accesibile si de catre aplicatii terte formand un tipar al unui flux continuu de informatii cu 2 sensuri in care informatiile circula intre diferitele departamente ale unei companii. Un alt avantaj al integrarii aplicatiilor este acela ca datele sunt disponibile in timp real, astfel incat un manager care trebuie sa intocmeasca un raport despre situatia financiara a firmei dispune de date instant.
Integrarea modulelor de aplicatie se realizeaza utilizand optiunile disponibile in cadrul R/3 Business Engineer, iar la nivelul modelelor de date integrarea realizandu-se cu ajutorul functiilor disponibile in cadrul Data Modeler.
Un exemplu de model pentru visualizarea datelor unui client:

Interfata utilizator(SAPGUI)

Interfata utilizator reprezinta nivelul de prezentare(dialog) fiind prezenta atat pe sistemele Windows :Windows 95, Windows98, Windows NT, Windows XP cat si pe Motif, OS/2 Presentation Manager si Macintosh.
Interfata utilizator numita si SAPGUI include toate caracteristicile grafice specifice ferestrelor de tip interfata, butoane, bara de meniuri, bara de unelte, linkuri, descrieri de tip pop-up, si meniu contextual.
In functie de programele sau aplicatiile care vor fi rulate de catre utilizator acestea pot avea un design diferit, sa contina mai multe sau mai putine elemente grafice.
Programatorii pot sa defineasca propriile variante grafice adaugand meniuri si alte elemente grafice in functie de cerintele aplicatiilor.
In ultimele versiuni R/3 exista posibilitatea transferului de componente ale nivelului de prezentare catre alte statii de lucru datorita introducerii in arhitectura R/3 a unor componente de tip ActiveX sub Windows sau JavaBeans.

Ce sisteme suporta SAP?

SAP are la baza o tehnologie deschisa in care aplicatiile pot rula pe diferite sisteme de operare, baze de date si pot utiliza diferite tehnologii de comunicare.
Daca va intrebati cu ce sisteme este compatibil SAP aflati ca la nivel de sistem de operare este compatibil cu o serie de sisteme precum:UNIX,Linux, Windows 95, Windows 98, Windows NT, Windows XP, Macintosh.
In timp ce la nivelul bazei de date relationeaza cu o serie de baze de date ca: Oracle, Informix, Adabas D, DB2, si SQL−Server.
La nivelul de aplicatie permite programelor externe sistemului sa interactioneze prin intermediul unor module de functii numite RFC(remote function call), RPC (remote procedure call) sau folosind Business Application Program Interfaces (BAPIs).
Nivelul de comunicatii externe este reprezentat prin:

• EDI (electronic data interchange) interfata ce automatizeaza schimbul de date intre R/3 si alte sisteme partenere.
• MAPI (Messaging Application Program Interface) tehnologie, ce suporta protocoale standard ca X.400 and SMTP ce permit utilizatorilor R/3 sa comunice cu alte sisteme de mailing si Internet.
• BAPI interfata ce permite accesul catre programele si datele din sistem de catre aplicatii externe ale clientilor sau programe partenere complementare.
  
• ALE (Application Link Enabled) permite comunicarea intre sistemul R/3 si alte sisteme externe.

Ce inseamna IBU?

Termenul de IBU(Industry Business Unit) se foloseste pentru a identifica un pachet specific de solutii SAP dezvoltat de partneri sau clienti in colaborare cu echipa SAP pentru un anumit sector industrial.
Dezvoltarea pachetelor de solutii specifice are ca rezultat existenta actuala pe piata a mai multor astfel de solutii pentru diferite sectoare de activitate:
Fiecare pachet de solutii ingloband informatii atat despre piata cat si despre sectorul de activitate in conformitate cu normele in vigoare.
Implicarea SAP in toate aceste sectoare a dus si la dezvoltarea unor module aditionale care la inceput au fost incluse in pachetele de solutii, precum Call Center(preiau comenzile de la clienti), iar apoi observand ca de fapt aceste module sunt comune pentru majoritatea pachetelor de solutii le-a inglobat in asa numitele pachete de solutii strategice (Strategic Business Unit)SBU .
Initial SAP a dezvoltat 3 astfel de pachete strategice SBU:

• SAP Supply Chain Management (SCM), care include module precum SAP Advanced Planner and Optimizer (APO), SAP Business to Business (B2B), si SAP Product Data Management (PDM)
  

• SAP Customer Relationship Management (CRM), care include module precum SAP Sales, SAP Marketing, si SAP Service

• SAP Business Intelligence (BI), care include module ca SAP Business Information Warehouse (BW) si SAP Knowledge Warehouse
  

Module functionale SAP R/3

In versiunea completa a pachetului SAP R/3 exista multe module, dar majoritatea companiilor folosesc doar o parte dintre acestea. Mai degraba, achizitioneaza si instaleaza sau implementeaza doar acele module care le servesc activitatilor pe care le gestioneaza.
Modulele alese spre implementare sunt integrate si interconectate cu serverele de baza de date si serverele-client de catre programatori, iar interfetele sunt adaptate cerintelor firmei. Odate instalate modulele numai cunosc granite si lucreaza ca un singur sistem informatic, permitand firmei sa adauge oricand in functie de necesitati alte module fara a perturba sistemul informatic.

In ce limbaj a fost dezvoltat SAP?

Daca va intrebati ce limbaj sta in spatele SAP-ului aflati ca este vorba de un limbaj dezvoltat de cei de la SAP special pentru aplicatiile de tip business asemanator limbajului COBOL.
Numele sau ABAP (Advanced Business Application Programming) a fost o alaturare potrivita de cuvinte care sugereaza in primul rand specificul acestui limbaj si faptul ca provine dintr-o prima generatie de programe ce au inclus conceptul de Logical Database.
Ca sa ne dam seama la nivel structural unde s-ar pozitiona si care este rolul acestor programe trebuie sa avem in vedere arhitectura sistemului SAP prezentata in postul anterior si anume:
daca nivelul bazei de date contine in general date acestea trebuie preluate prin intermediul unei aplicatii si furnizate utilizatorului spre a se folosi de ele, ca urmare programele ABAP ruleaza la nivelul de aplicatie(application layer) si au rolul de a extrage datele de la nivelul bazei de date si de a le aduce la nivelul de prezentare(interfetei cu utilizatorul).
Pentru a va face o idee despre cum arata codul sursa al unui program va exemplific urmatorul cod sursa ce verifica o lista de documente intr-un fisier si adauga un x in fata documentului in momentul in care il gaseste:
************************************************************************
*Program name : XXXXXXXXX *
*Analyst name : XXXXXXXXX *
* Programmer's name : XXXXXXXXXXXXXX *
*Created on : XX/XX/XXXX *
* Function description : XXXXXXXXXXXXXXXX*
* Requested by : XXXXXXXXX *
************************************************************************
* Modification 001 : *
* Done by : *
* Requested by : *
* Date : *
*----------------------------------------------------------------------*

REPORT XXXXXXX MESSAGE-ID 00.

*--------------------------TABLES---------------------------------------
TABLES: likp.

*--------------------SELECTION-SCREEN-----------------------------------
SELECTION-SCREEN BEGIN OF BLOCK bl1.
PARAMETERS: p_ddname TYPE zsdsn-ddname OBLIGATORY.
SELECT-OPTIONS: s_vbeln FOR likp-vbeln OBLIGATORY.
SELECTION-SCREEN END OF BLOCK bl1.

*----------------------------TYPES--------------------------------------
TYPES: BEGIN OF ty_dsname,
dsname TYPE zsdsn-dsname,
END OF ty_dsname.

TYPES: BEGIN OF ty_vbeln,
vbeln TYPE likp-vbeln,
END OF ty_vbeln.

*----------------------------DATA--------------------------------------
DATA: it_dsname TYPE TABLE OF ty_dsname,
it_vbeln TYPE TABLE OF ty_vbeln,
it_vbeln2 TYPE TABLE OF ty_vbeln.

DATA: wa_dsname TYPE ty_dsname,
wa_vbeln TYPE ty_vbeln.

DATA: BEGIN OF it_input OCCURS 0,
line(225) TYPE c,
END OF it_input.

DATA: lv_vbeln(10),
gv_modified(1),
gv_file_mod(1),
lv_tabix TYPE sy-tabix,
va_index LIKE sy-tabix.

*----------------------START-OF-SELECTION------------------------------
START-OF-SELECTION.

SELECT dsname INTO TABLE it_dsname
FROM zsdsn
WHERE ddname = p_ddname.

READ TABLE it_dsname INTO wa_dsname INDEX 1.

*--- open dataset to read it
call method zcl_xxxxx_base=>open_dataset_text_mode
exporting
iv_filename = WA_DSNAME-DSNAME
iv_for = zcl_xxxxx_base=>for_INPUT
exceptions
cannot_open = 8.

IF sy-subrc NE 0.
MESSAGE i001 WITH text-001.
ELSE.
DO.
READ DATASET wa_dsname-dsname INTO it_input-line.
IF sy-subrc = 0.
APPEND it_input.
ELSE.
EXIT.
ENDIF.
ENDDO.

CLEAR gv_modified.

CLOSE DATASET wa_dsname-dsname.

LOOP AT s_vbeln.
CLEAR gv_modified.

READ TABLE it_input WITH KEY line(10) = s_vbeln-low.
CLEAR lv_tabix.
IF sy-subrc = 0.
CONCATENATE 'X' it_input-line INTO it_input-line.
gv_modified = 'X'.
gv_file_mod = 'X'.
lv_tabix = sy-tabix.
ENDIF.

READ TABLE it_input WITH KEY line(1) = 'X'
line+1(10) = s_vbeln-low.

IF sy-subrc <> 0 AND gv_modified <> 'X'.
READ TABLE it_input WITH KEY line(1) = 'x'
line+1(10) = s_vbeln-low.
IF sy-subrc <> 0.
wa_vbeln-vbeln = s_vbeln-low.
APPEND wa_vbeln TO it_vbeln.
ENDIF.
ENDIF.

IF NOT lv_tabix IS INITIAL.
MODIFY it_input INDEX lv_tabix TRANSPORTING line.
ENDIF.
ENDLOOP.


*---if modifications were made
IF gv_file_mod = 'X'.

*---open dataset to modify it
call method zcl_xxxxx_base=>open_dataset_text_mode
exporting
iv_filename = WA_DSNAME-DSNAME
iv_for = zcl_xxxxx_base=>for_OUTPUT
exceptions
cannot_open = 8.

LOOP AT it_input.
TRANSFER it_input-line TO wa_dsname-dsname.
ENDLOOP.

CLOSE DATASET wa_dsname-dsname.

ENDIF.


CLEAR wa_vbeln.

*---print the deliveries that were not found

IF it_vbeln IS INITIAL. " all deliveries were found
WRITE text-003.
ELSE.
WRITE: text-002.
LOOP AT it_vbeln INTO wa_vbeln.
WRITE: / wa_vbeln-vbeln.
ENDLOOP.
ENDIF.

ENDIF.

Ce este "SAP"?

Poate ati auzit pe cineva vorbind recent in cercul vostru de prieteni de SAP si v-ati intrebat ce inseamna SAP? la ce foloseste?
Evident este vorba de un sistem informatic complex utilizat in gestiunea bazelor de date, fiind preferatul companiilor mari. SAP vine de la System Applications and Products, si se imparte in module individuale care realizeaza diferite sarcini informatice in cadrul unei companii. Compania care a dezvoltat acest sistem informatic isi are radacinile in Germania la Walldorf si a fost fondata in 1972 de 4 fosti angajati ai companiei IBM.
Ganditi-va doar la faptul ca in acest moment SAP detine cea mai mare parte a pietei de aplicatii business fiind utilizat in peste 76.ooo de companii internationale si are în prezent reprezentanţe de vânzări şi unităţi de producţie în peste 120 de ţări fiind listată la mai multe burse, inclusiv Bursa din Frankfurt şi NYSE cu simbolul "SAP".
Scopul acestui blog nu este acela de a lauda si dezbate brandul SAP ci de a aduce informatii suplimentare practice celor interesati.
O sa trecem asadar la structura sistemului si ce face el mai exact:
- structura SAP se bazeaza pe o arhitectura client-server structurata pe mai multe segmente(o aplicatie(client) solicita o actiune unei alte aplicatii(server) si aceasta o indeplineste ) si anume:
- nivelul bazei de date care gestioneaza datele folosind un sistem de gestionare al bazei de date relational(SGBDR) . Tot aici sunt gestionate datele generale (master data) datele tranzactionale si sunt stocate programele si metadatele care descriu sistemul si structura sa;
-nivelul de aplicatie unde au loc executii ale programelor ABAP;
- nivelul de prezentare care contine interfata utilizator prin intermediul careia utilizatorii introduc date si apoi le afiseaza.

Am adus in discutie in cele de mai sus cateva elemente noi a caror insemnatate trebuie mentionata si anume:
date generale(master data) = o colectie de informatii despre o persoana sau obiect cum ar fi adresa, date legate de plata, cont, caracteristici, etc.
date tranzactionale(transactional data) = se refera la un singur eveniment, crearea unui document de achizitie, ori a unui ordin de vanzare. La crearea unui document SAP aloca documentului respectiv un numar si adauga documentul creat datelor tranzactionale deja existente.